Mentinandu-ma...

Si incerc sa ma mentin.Un nivel diferit,un nou inceput se arata.Si totusi cu atatea amintiri...cum pot uita?Clasa a 7 a...ne-a schimbat radical sau poate nu?!Ne-a unit,ne-a destramat iar ne-a unit si ne intrebam de ce?De ce atata ura?Ne gandim ca se sfarseste totul.Mai avem un an.Un an care va trece pe nesimtite si ne vom intreba unde am gresit?De ce noi? Dar asa se intampla...odata cu maturizarea vin noi probleme,noi obstacole.Ne iubim ata de mult dar pentru ce? Merita?Nu realizam inca cat de greu ne va fii la despartire.Vom urla,vom tipa nestapaniti dar nu ne auzim decat pe noi,trecutul ramane un viitor se arata tot mai tumultuos.Si totusi ne propunem sa ramanem uniti,nimic nu ne va desparti,dar stim ca nu se poate,ca viitorul e in  fiecare zi de maine,ca noi prieteni vor apare,dar nu vrem sa uitam de cei vechi.Vom uita?Si ne vine sa radem gandindu-ne prin cate am trecut imreuna...cate prostii am facut si ca "vom fii uniti pana la moarte"=))Am dormit impreuna,am mancat la aceeas masa,am stat si am povestit ore intregi,ne-am distrat dar orice inceput are si un sfarsit...nu va mai fii nimic la fel dar cine vrea sa fie?Cine vrea sa se schimbe?Intelegem in sfarsit ce inseamna sa fim uniti...